Într-o frumoasă zi de vară am făcut o drumeție pe creasta sudică a Munților Piatra Craiului, pe următorul circuit:
Cabana Plaiul Foii – Cabana 7 Crai – Refugiul Șpirlea – La Zaplaz – La Lanțuri sau Drumul lui Deubel – Șaua Grindului – Creasta Sudică a Munților Piatra Craiului – Șaua Funduri – Cerdacul Stanciului – Marele Grohotiș – Refugiul Șpirlea – Cabana Plaiul Foii
Acest circuit în Munții Piatra Craiului este deosebit de frumos, dar parcurgerea lui necesită multă atenție, o condiție fizică bună și echipament adecvat.
Are 18 km lungime, 1900 m diferență de nivel și include multe porțiuni tehnice, de cățărare ușoară, unde trebuie să îți folosești și mâinile ca să te deplasezi în siguranță.
L-am parcurs în aproximativ 10 ore, dar, în funcție de bagaj, condiție fizică și experiență, poate dura și 15 ore.
Marcaje și timpii de pe indicatoare
- Bandă roșie: Cabana Plaiul Foii (850 m) - Refugiul Șpirlea (1440 m) - La Zaplaz (1720 m), 3 ore
- Bandă roșie: La Zaplaz (1720 m) - La Lanțuri – Șaua Grindului (2195 m), 3 ore
- Punct roșu: Șaua Grindului - Șaua Funduri, 3-4 ore
- Triunghi albastru: Șaua Funduri - Cerdacul Stanciului - Marele Grohotiș - Umerii Pietrei Craiului, 2 ore
- Bandă roșie: Umerii Pietrei Craiului - Refugiul Șpirlea - Plaiul Foii, 2-3 ore
Scurte informații despre traseu
- Lungime: 18 km
- Durată: 10 – 15 ore
- Diferență de nivel: ↗ 1900 m, ↘ 1900 m
- Dificultate mare: zone expuse, porțiuni cu lanțuri, pericol de alunecare pe grohotiș, căderi de pietre, pericol de cădere în gol, în caz de ploaie torențială se pot forma viituri, nu există surse de apă
- Echipament necesar pe timp de vară: încălțăminte cu aderență bună, cască, mănuși pentru lanțuri/cabluri, cremă de soare, 3-4 litri de apă/persoană!
- Sezonalitate: iunie – noiembrie, numai pe vreme bună. Iarna necesită echipament și cunoștințe de alpinism
- Video (ca să știi la ce să te aștepți)
Etapele traseului:
Cabana Plaiul Foii – Refugiul Șpirlea
- Marcaj: bandă roșie
- Durată: 2-3 ore
- Dificultate: ușoară/medie
Traseul începe din zona Plaiul Foii, la 12 km de gara din Zărnești. Până la Cabana Plaiul Foii drumul e asfaltat, se poate ajunge cu orice mașină.
Noi am înnoptat la cort, vis-a-vis de Cabana Plaiul Foii. Se poate pune cortul, gratuit, în zona verde aflată între locul de parcare și șosea. Pentru acces la utilități (apă și toaletă) se poate campa la Plaiul Foii, contra cost.
De la Cabana Plaiul Foii am urmat marcajul bandă roșie spre refugiul Șpirlea, pe un drum forestier.
Am făcut un mic popas la Cabana 7 Crai, unde am luat micul dejun. La Cabana Plaiul Foii restaurantul era închis la ora 8 dimineața.
Refugiul Șpirlea (1410 m)
De la Cabana 7 Crai am urcat aproximativ 3 km pe drum forestier, pe o pantă domoală, apoi prin pădure pe o potecă destul de abruptă, până la Refugiul Șpirlea (sau Șpirla).
La 10-15 minute mai jos de refugiul Șpirlea se află un izvor, ultima sursă de apă din traseu. Noi am pornit la drum cu 3 litri de apă de persoană și nu ne-am oprit pentru aprovizionare.
Refugiul Șpirlea se află într-o poiană și are formă de iglu. Poate fi folosit ca adăpost în caz de nevoie.
Refugiul Șpirlea – La Zaplaz
- Marcaj: bandă roșie
- Durată: 30 minute
- Dificultate: medie
După 15 minute de la plecarea noastră de la Refugiul Șpirlea am ajuns la o bifurcație.
Traseul din dreapta, marcat tot cu bandă roșie, continuă spre Umerii Pietrei Craiului și Marele Grohotiș, pe unde ne-am întors după ce-am parcurs Creasta Sudică.
Am luat-o pe traseul din stânga, spre Vârful la Om.
După ce-am traversat o zonă cu grohotiș, am ajuns sub arcadele de La Zaplaz,. Aceste arcade s-au format datorită acțiunii apei, vântului, zăpezii asupra reliefului calcaros.
Pentru a ajunge deasupra acestor arcade am urcat un horn folosindu-ne de cablurile montate în stâncă.
La Zaplaz – La Lanțuri – Șaua Grindului (2195 m)
- Marcaj: bandă roșie
- Durată: 3 ore
- Dificultate: mare
La Lanțuri mai este cunoscut ca Drumul lui Deubel.
Friedrich Deubel, entomolog din Brașov și membru SKV, a participat, printre altele, la amenajarea acestui traseu, care-i poartă numele (sursa: http://skvbrasov.ro/friedrich-deubel/).
Dificultate traseu La Lanțuri
Drumul lui Deubel (La Lanțuri) prezintă multe porțiuni expuse, abrupte, dotate cu lanțuri și cabluri. La acestea se adaugă grohotișul din potecă, pe care se poate aluneca destul de ușor.
Din cauza pericolului mare de căderi de pietre recomandăm purtarea căștii de alpinism, iar pentru lanțuri, o pereche de mănuși fără degete.
Șaua Grindului din Creasta Pietrei Craiului
După o oră și jumătate de urcat pe lanțuri am ajuns în creastă, unde se află un stâlp indicator iar în apropiere Refugiul din Șaua Grindului sau Grind II, denumit astfel pentru a nu fi confundat cu Refugiul Grind aflat mai jos, la 1620 m.
Priveliștea din creastă ne-a răsplătit efortul depus. Sub un plafon de nori am admirat creasta sudică, Vârful La Om sau Piscul Baciului (2238 m), cel mai înalt din Piatra Craiului, satele Măgura și Peștera și Munții Bucegi în depărtare.
Creasta Sudică a Pietrei Craiului: Șaua Grindului – Șaua Funduri
- Marcaj: punct roșu
- Durată: 3-4 ore
- Dificultate: medie/mare doar în zonele expuse și de scrambling
Din Șaua Grindului am parcurs creasta sudică a Pietrei Craiului până aproape de Șaua Funduri (1889 m), de unde ne-am întors la Plaiul Foii trecând pe la Cerdacul Stanciului și traversând Marele Grohotiș.
Dificultate Creasta Sudică a Pietrei Craiului
Din Șaua Grindului până la intersecția cu traseul triunghi albastru de lângă Șaua Funduri, pe care am coborât spre Marele Grohotiș, creasta are o lungime de 3,3 km iar diferența de nivel este foarte mică. Asta înseamnă că traseul de creastă nu este foarte solicitant.
În schimb, poteca este îngustă și foarte expusă, iar pentru anumite pasaje ai nevoie de abilități de cățărare pe stâncă.
În a doua jumătate a crestei sudice poteca marcată trece prin jnepeniș. Traseul a fost curățat și înaintarea nu a fost așa de anevoioasă, cum ne așteptam noi.
Șaua Funduri – La Prepeleag – Cerdacul Stanciului – Marele Grohotiș – Refugiul Șpirlea – Plaiul Foii
- Marcaj: triunghi albastru până la Umerii Pietrei Craiului apoi bandă roșie
- Durată: 4-5 ore
- Dificultate: medie/mare doar în zonele de scrambling și pe grohotiș
La 5 minute de Refugiul Funduri (1880 m) și la 300 m de Șaua Funduri (1889 m) găsim pe creastă un indicator. De aici am coborât spre Plaiul Foii urmând marcajul triunghi albastru.
Traseul de creastă a Pietrei Craiului, marcaj punct roșu, continuă până în Podu Dâmboviței.
Coborârea până în locul numit La Prepeleag, unde se află un indicator, ne-a luat cam 45 minute și nu a fost tocmai plăcută.
Am mers cu mare atenție pe stânca friabilă și pe grohotiș iar acolo unde poteca era surpată ne-am ținut de jnepeni.
De la Prepeleag se poate ajunge la monumentul Crucea Grănicerului (1368 m), aflat pe vechiul drum de patrulare la granița dintre Transilvania și Țara Românească, numit și Drumul Grănicerilor.
Noi am urmat marcajul triunghi albastru de-a lungul abruptului calcaros până la Cerdacul Stanciului și Peștera Stanciului.
Cerdacul Stanciului
Cerdacul Stanciului se prezintă sub forma unei arcade mari formată la baza unui aven carstic care s-a erodat, cu aspect de horn.
Peștera Stanciului
Lângă cerdac se află Peștera Stanciului, cea mai mare din versantul vestic al Pietrei Craiului. Denumirea ei este legată de un haiduc, Stanciu, care s-a adăpostit aici cândva. În prezent în peșteră trăiesc lilieci.
După 250 m întâlnim traseul marcat cu cruce galbenă, pe unde se coboară la Cabana Garofița Pietrei Craiului (1100 m).
Marele Grohotiș
De la intersecția cu marcaj cruce galbenă mai e puțin până la Marele Grohotiș, denumit popular și Horjul Mare.
Acesta s-a format prin erodarea masivului calcaros de-a lungul timpului, din cauza precipitațiilor, a procesului de îngheț-dezgheț, a avalanșelor, etc.
În zona Umerii Pietrei Craiului am părăsit poteca marcată cu triunghi albastru, care coboară la Cabana Plaiul Foii prin Curmătura Foii, și am continuat pe marcaj bandă roșie. După 40 minute am ajuns la Refugiul Șpirlea.
De la Refugiul Șpirlea am coborât pe același drum pe care am urcat și după o oră am ajuns la Plaiul Foii.
Pentru o bună planificare a drumeției am folosit harta Munții Noștri și un ghid tematic.
