Padina Șindileriei și Brâna Caprelor sunt două trasee marcate, dar dificile și periculoase care străbat abruptul vestic al Munților Piatra Craiului.
Pe 30 iulie 2023 am parcurs împreună cu Davide un circuit în Piatra Craiului, cu urcare pe Padina Șindileriei și coborâre pe Brâna Caprelor. Davide, obișnuit mai mult cu traseele de alergare montană, a rămas puțin marcat de ce a găsit aici.
Circuitul are o lungime de 11.5 km cu 1260 m diferență de nivel. Nouă ne-a luat 5 ore și jumătate să-l parcurgem, dar durata totală însumată de pe indicatoare este de 8-9 ore, deci țineți cont de acest timp.
Echipament recomandat pentru acest circuit:
- pantofi/bocanci cu aderență bună pe stâncă
- cască de alpinism
- bețe de trekking
- 2-3 litri de apă
- bilet parc
Parcare (lângă Zărnești) - Mănăstirea Colțul Chiliilor
- 1 oră, 3 km, 300 m+
- dificultate: mică
La ora 12:30 am parcat mașina pe marginea drumului ce duce spre Plaiul Foii, în acest loc, la aproximativ 3.7 km de centrul orașului Zărnești.
De aici am pornit într-o urcare ușoară pe drumul forestier spre Mănăstirea Colțul Chiliilor, până la care aveam de parcurs 3 km și o diferență de nivel de 300 de metri.
În prima jumătate a drumului nu există marcaje, dar am văzut cel puțin un indicator spre mănăstire. Oricum, dacă urmezi drumul forestier sunt șanse mici să te rătăcești.
După 1.5 km ne intersectăm cu traseul marcat cu bandă albastră ce vine din Zărnești (chiar în locul de unde începe și traseul marcat cu cruce albastră spre Padina Hotarului).
Continuăm pe bandă albastră, pe drum forestier, până la Mănăstirea Colțul Chiliilor.
Mănăstirea Colțul Chiliilor
De pe un panou informativ aflat la intrarea în mănăstire aflăm următoarele:
«Sunt mai multe legende care explică apariția Schitului Colțul Chiliilor, care într-o anumită măsura îl leagă și de Crucea de pe Piatra Mică. Lucas Marienburg, preot născut la Brașov în anul 1770, susținea în 1813 că "pe vârful Pietrei Craiului (mici) se găsește o mare cruce de piatră, care cu mare probabilitate se vede de jos, din sat. Crucea are inscripții vechi, ilirice, care așteaptă să fie descifrate".
Peste aproape 100 de ani, Ioan Turcu (1851 - 1908), publicist, întemeietor al societății Progresul din Făgăraș, relatează despre existența unei peșteri: "poporul refugiat în munți s-a îngrijit și de cele religioase, făcându-și o bisericuță acolo sus în munte, pe coasta Piatra Craiului, în o mică peșteră de stâncă, în locul ce s-a numit și se numește și azi la Colțul Chiliilor, unde erau instalați 3-4 preoți, mai mult ca niște călugări pustnici, care apoi îndeplineau poporului refugiat în munți serviciile religioase.
Alți autori susțin însă că dezvoltarea schitului de la Colțul Chiliilor este legată de o invazie turcească de la 1421.
Din documentele existente reiese că în anul 1760, aproape de intrarea in peșteră, au fost ridicate un schit și două chilii mici care adăposteau călugării ce slujeau la schit. În anul 1781 atât chiliile, cât și schitul au fost incendiate. În prezent, pe locul schitului este ridicată o mănăstire.»
Am urcat puțin mai sus de mănăstire, ca să vizităm și Peștera Colțul Chiliilor.
Mănăstirea Colțul Chiliilor - Padina Șindileriei - Vârful Turnu
- bandă albastră, apoi cruce roșie
- 3-4 ore, 2 km, 860 m+
- dificultate: mare
După acest mic ocol, am continuat urcarea pe traseul marcat cu bandă albastră, care, după ce traversează poiana de lângă mănăstire, intră în pădure.
După vreo 20 de minute ne-am intersectat cu traseul marcat cu cruce roșie, ce duce spre Padina Șindileriei.
Am început să urmăm marcajele cruce roșie de pe copaci.
Pe măsură ce ne apropiem de Padina Șindileriei, poteca devine din ce în ce mai abruptă, iar vegetația din ce în ce mai abundentă și mai sălbatică.
La intrarea în Padina Șindileriei suntem întâmpinați de o săritoare asigurată cu un cablu. Stânca e destul de spălată și alunecoasă. Există prize mari, și de mână și de picior, dar trebuie căutate cu grijă.
După ce trecem de săritoare începem să urcăm prin grohotiș, care devine din ce în ce mai instabil pe măsură ce câștigăm altitudine.
Pe grohotiș trebuie să ai mare grijă cum pășești astfel încât să nu aluneci sau să disloci pietre pentru că s-ar putea să îi rănești pe cei care se află mai jos.
Calcarul ud este foarte alunecos. Cățărarea necesită atenție.
Ajungem la un punct de belvedere și apoi ne afundăm în marea de jnepeni, cu care ne vom lupta până pe Vârful Turnu.
Mai avem puțin până pe Turnu, dar trebuie să trecem de o porțiune expusă, neasigurată:
Am ajuns pe Vârful Turnu la 1.5 ore de când am intrat pe Padina Șindileriei (sau la 2 ore de la mănăstire).
Vârful Turnu - Șaua Padinii Închise - Brâna Caprelor - Refugiul Diana
- marcaje: punct roșu, apoi bandă albastră
- durată: 2 ore, 2.2 km, 100 m+, 500 m-
- dificultate: mare
De pe Vârful Turnu am continuat pe Creasta Pietrei Craiului până în Șaua Padinii Închise, unde am ajuns după aproximativ 30 de minute.
Din Șaua Padinii Închise am coborât pe Brâna Caprelor până la Refugiul Diana și de acolo spre Colțul Chiliilor.
Brâna Caprelor este un traseu dificil și destul de periculos din cauza grohotișului instabil. Dar înainte de a ajunge la grohotiș, trebuie să ne luptăm preț de vreo oră cu niște jnepeni și mai vârtoși decât cei de pe Padina Șindileriei. Am descris acest traseu în acest articol, când l-am parcurs în urcare.
Coborârea de pe creastă, din Șaua Padinii Închise până la mașină ne-a luat 3 ore.
Refugiul Diana - Mănăstirea Colțul Chiliilor - parcare
- marcaje: bandă albastră, apoi nemarcat
- durată: 2 ore, 4.7 km, 750 m-
- dificultate: medie
De la Refugiul Diana ne-am întors la Colțul Chiliilor urmând marcajul bandă albastră, apoi până la mașină pe drumul forestier în parte nemarcat (pe același drum pe care am urcat).
